Pâinea noastră cea de toate zilele o luăm tot mai des de la “market”, chiar și în satele mai mici și mai îndepărtate de aglomerările urbane. S-au dus vremurile în care ulițele miroseau a pâine adevărată, frământată cu sudoare și coaptă în cuptor. Obiceiul se mai reia înainte de marile sărbători sau când e un eveniment mai deosebit într-o comunitate.
La Finteușu Mic, membrii echipei proiectului “Integrarea – soluție a modernizării comunității” s-au gândit să-i unească pe localnici, români și romi, chiar în jurul cuptorului de pâine, iar alegerea a fost cât se poate de bună, pentru că așa oamenii, indiferent de etnie, au stat împreună, și-au împărțit bucatele și s-au bucurat să își poată spune unii altora grijile.
S-a întâmplat într-o zi de vară, în cadrul unei șezători organizate în cadrul activității de ”Intervenții în domeniul combaterii discriminării și promovării multiculturalismului”. Până la acel moment au fost puține ocaziile în care românii și romii din Finteușu Mic s-au adunat la aceeași masă și au discutat despre ce simte fiecare, despre cum e să te simți parte într-o comunitate sau să fii trecut cu vederea din cauza culorii pielii. Concluzia localnicilor a fost că pâinea, chira și dacă are coaja înnegrită de focul prea aspru, are miezul alb.
